Vântul rece al Alpilor elvețieni se strecura printre crengile brazilor, iar zăpada scânteia în lumina blândă a dimineții. Cabana noastră, din lemn masiv, cu ferestre largi și aburite de căldura din interior, părea un colț rupt dintr-un basm. Acolo, în acel peisaj liniștit, am ajuns cu cercul nostru de prieteni apropiați.
Printre alti copii era si Maia, o fetiță de nouă ani, cu o privire adâncă și tăcută. Fusese diagnosticată cu tulburare din spectrul autist de la vârsta de doi ani, iar de curând începuse un tratament cu celule stem, o speranță reală, în lupta pentru o viață mai bună.
Anii au trecut si acea vacanță a fost mai mult decât o simplă ieșire la munte. A fost o întâlnire de suflet. Printre noi s-au aflat și mai multi medici străini, prieteni ai unei colege din grup, specializați în neurologie pediatrică. Veneau pentru odihnă, dar când au aflat povestea Maei, au ales să se implice. Au discutat cu părinții ei, au analizat tratamentul, și, cel mai important, au adus lumină și încredere acolo unde era teamă.
Din acea întâlnire neașteptată s-a născut o idee: să nu lăsăm această speranță să se stingă. În serile petrecute în jurul focului, între conversații despre terapii și viitor, a prins contur ideea unei asociații. Astfel, cu sprijinul medicilor, al prietenilor și al celor care au fost acolo în acele zile, s-a creat o organizație dedicată sprijinirii copiilor cu autism și altor afecțiuni neurologice. O platformă care unește medici români și străini, terapeuți, familii și voluntari cu inimi deschise.
Elveția nu a fost doar o destinație de vacanță. A fost locul unde oameni diferiți s-au adunat în jurul unui scop comun, transformând o poveste personală într-o misiune colectivă. A fost locul în care am înțeles că miracolele nu se întâmplă doar în spitale sau laboratoare, ci și în cabane din munți, între oameni de bine, prietenie sinceră și credința că împreună putem schimba destine si vieți.